Scleroza in placi - cauze, simptome, tratament si preventie
Capitole
- Tipuri de scleroză multiplă
- Simptomele
- Cauzele sclerozei in placi
- Complicații
- Diagnostic
- Tratamentul
Scleroza multipla este o boala progresiva, care afecteaza sistemul nervos central (SNC) si care este diagnosticata, de obicei, la adultii tineri, care au varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani. Totusi, afectiunea se poate declansa oricand intre 15 si 60 de ani, iar statisticile arata ca, in lume, numarul de femei care sufera de aceasta boala este mai mare decat cel al barbatilor.
Tipuri de scleroză multiplă
Exista mai multe tipuri de scleroza multipla, in functie de evolutia bolii si de severitatea clinica. Ultimele clasificari din domeniul medical fac diferenta intre patru astfel de forme, despre care trebuie mentionat faptul ca pot afecta simultan un pacient, acesta suferind, in acest caz, de scleroza multipla cronic progresiva.
Scleroza multipla recurent remisiva (SMRR)
Este cea mai intalnita forma de scleroza multipla si afecteaza mai ales persoanele cu varsta mai mare de 40 de ani. Un episod simptomatic nu dureaza mai mult de 24 de ore si se poate repeta o data la cateva zile, luni sau chiar ani.
Scleroza multipla primar progresiva (SMPP)
Aceasta forma se declanseaza in jurul varstei de 40 de ani si afecteaza in special maduva spinarii, inca din primul stadiu. Declinul persoanei afectate are loc progresiv, iar ameliorarile simptomelor sunt minore si temporare.
Scleroza multipla secundar progresiva (SMSP)
Apare in urma evolutiei sclerozei multiple recurent remisive, dupa aproximativ 10 ani si are un progres rapid, care duce la aparitia handicapului. Anumiti pacienti care sufera de SMRR sunt predispusi sa ajunga la aceasta forma de scleroza - cei cu varsta mai mare de 35 de ani care se afla la debutul bolii si cei la care boala se declanseaza cu determinari multiple.
Scleroza multipla progresiv-recidivanta (SMPR)
Este forma cea mai agresiva de scleroza multipla, fiind caracterizata de episoade simptomatice agresive. Boala evolueaza rapid si reprezinta forma mai grava a SMPP.
Simptomele
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate sub mai multe forme. O clasificare imparte simptomele in primare, secundare si tertiare.
Simptome primare
Simptomele primare sunt primele care apar in cazul sclerozei multiple. Acestea se declanseaza ca urmare a procesului de demielinizare, prin care teaca de mielina care acopera axonii neuronilor din creier este afectata. Mielina permite transmiterea impulsurilor electrice de la o celula nervoasa la alta, astfel ca, atunci cand aceasta este distrusa, apar tulburarile neurologice.
Printre simptomele primare ale sclerozei multiple se numara:
- senzatia de slabiciune a organismului;
- pierderile senzoriale;
- incapacitatea de a controla miscarile musculare (ataxie).
Simptome secundare
Deoarece functionarea vezicii urinare este controlata de centrii nervosi aflati la nivelul maduvei spinarii, al trunchiului cerebral si al scoartei cerebrale, evolutia sclerozei multiple va avea ca simptome secundare infectii ale tractului urinar. Acestea vor aparea in urma retentiei urinare, una dintre efectele problemelor neurologice, constand in situatia cand o persoana nu poate sa isi goleasca vezica urinara in totalitate sau voluntar.
Simptome tertiare
Din cauza simptomelor pe care le are, scleroza multipla nu afecteaza pacientul doar din punct de vedere fizic, ci si social si psihologic. In timp, pe masura ce boala evolueaza, iar manifestarile devin mai frecvente si mai greu de controlat, exista riscul ca persoana suferinda sa intre in depresie reactiva sau sa recurga la izolare sociala.
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate si in functie de frecventa cu care apar, astfel:
- frecvente: oboseala, slabiciune, probleme de mers si spasticitate (incordare neobisnuita a muschilor sau cresterea tonusului muscular), dificultati in mentinerea echilibrului, depresie, pierderi senzoriale
- mai putin frecvente: probleme de vorbire
- rare: convulsii, paralizie, reducerea auzului.
Cauzele sclerozei in placi
- infectiile microbiene
- infectiile virale - unul dintre argumentele care le incadreaza printre factorii de risc este ca au produs demielinizarea la animale
- infectia cu virusul Epstein-Barr, expunerea la soare, fumatul , expunerea la anumite substante chimice
- gene predispuse la boala, gene care modifica boala, polimorfism de insertie/stergere, polimorfism uninucleotidic
- modificari ale structurii genetice.
Complicații
Evolutia sclerozei multiple si faptul ca aceasta este declansata de probleme neurologice pot avea ca rezultat, in timp, aparitia unor complicatii:
- rigiditate musculara
- spasme musculare
- paralizie, mai ales in zona picioarelor
- pierderi de memorie
- dezechilibre emotionale
- depresie
- epilepsie.
Diagnostic
Pentru diagnosticarea sclerozei multiple, este nevoie de analizarea simptomelor si a manifestarilor neurologice pe care le prezinta persoana in cauza, dar si de efectuarea unor investigatii mai amanuntite. Printre acestea se numara:
- examene neurologice
- RMN (Imagistica cu Rezonanta Magnetica) - depisteaza eventualele leziuni de la nivelul creierului si coloanei vertebrale
- CT (computer tomograf) cu substanta de contrast
- punctie lombara - verifica fluidele de la nivelul maduvei osoase
- teste senzoriale
- analize de sange - necesare pentru a elimina posibilitatea prezentei unei alte boli care are simptome asemanatoare cu cele ale sclerozei multiple.
Tratamentul
Tratamentul pentru scleroza multipla nu vindeca boala, insa are rolul de a reduce intensitatea, durata si frecventa episoadelor simptomatice. Acesta trebuie administrat doar in urma recomandarilor medicale si, in plus, ajuta pacientul sa isi mentina capacitatea de lucru, astfel incat afectiunea sa aiba cat mai putine efecte negative asupra vietii sale.
Printre tratamentele pe care un medic le recomanda unui pacient care sufera de scleroza multipla se pot numara:
- cure scurte de corticoterapie - lupta impotriva pierderii vederii sau a coordonarii motorii;
- medicamente imunomodulatoare (interferon, natalizumab) - reduc frecventa simptomelor agresive si amana instalarea incapacitatii functionale;
- medicamente imunosupresoare;
- antidepresive;
- medicamente pentru dureri;
- medicamente pentru probleme gastrointestinale.